Istorie

Istoric

Istoricul comunei pare să fie destul de vechi, dar prima atestare documentară îi revine, de fapt, unui sat dispărut, Muşeteşti (situat lângă satele Trestieni, pe malul pârâului Vodnău/Vâtnău). Este vorba de hrisovul lui Radu cel Frumos (din 25 august 1469, prin care domnul întărea...

Mai mult

Următorul document, din 23 martie 1482, prin care Basarab cel Tânăr valida mănăstirii Snagov stăpânirea mai multor sate (printre care Bârseştii, azi Trestienii de Jos) şi munţi, dăruindu-i totodată jumătate dintr-un sat, moară, vama Lopatnei (Teleajen) şi un obroc (vas din...

Mai mult

Printr-un alt document, emis între 26 septembrie 1594 şi februarie 1597, Mihai Viteazul ratifica în urma unor judecăţi nişte ocine din Trăstieni (de Jos), precum şi ţigani unui anume Drăgan (DRH, XI, 127-128).

Din secolul al XVII-lea cunoaştem mai multe zapise. Primul este din 20...

Mai mult

În ordine cronologică urmează satul Zănoaga, care apare în a doua jumătate a sec. al XVI-lea (DIR, XVI, vol. 3, 387-388) ca fiind cotropit jumătate de boierii din Stănceşti. Megiaşii (vecinii) din sat îi trag la judecată în faţa domnului Alexandru al II-lea Mircea (1568-1574 şi...

Mai mult

Următorul consemnează şi satul de reşedinţă, Netoţi. Este un zapis din 20 martie 1696, prin care fiul clucerului Mihai din Netoţi, logofătul Dumitraşco, împreună cu soţia sa Zamfira, fata unui oarecare Micu din Piteşti, vindeau o ţigancă mănăstirii Târgşor.



Secolul al XVIII-lea menţine atenţia asupra satului Ratina, dispărut mai târziu, tot printr-un zapis de vânzare-cumpărare. Astfel, la 20 februarie 1702, logofătul Neagu, fiul comisului Mitică din Bucov, vindea preotului Dumitran ot Ploieşti, a şasea parte a moşiei "Treistianilor de la...

Mai mult

La 16 iulie 1848, în plină revoluţie paşoptistă, "proprietarul moşiilor Sicrita şi Ciupelniţa se plângea (ocârmuirii - n.n.) că (,) clăcaşii au devenit rebeli şi au bătut o slugă a sa, indicând drept conducător al acestora pe anume Nicolae Cârjan". DTSR (1872) menţionează...

Mai mult

În perioada interbelică, componenţa comunei era aceeaşi, doar că aşezarea făcea parte din plasa Drăgăneşti. În 1922 lua fiinţă, în comuna Netoţi, Cooperativa agricolă "Înălţarea", ale cărei statute şi act constitutiv erau depuse la tribunal în vederea obţinerii...

Mai mult