Printr-un alt document, emis între 26 septembrie 1594 şi februarie 1597, Mihai Viteazul ratifica în urma unor judecăţi nişte ocine din Trăstieni (de Jos), precum şi ţigani unui anume Drăgan (DRH, XI, 127-128).
Din secolul al XVII-lea cunoaştem mai multe zapise. Primul este din 20 aprilie 1629, prin care Voinea, fiul lui Balotă, vindea postelnicului Sava din Stăneşti, o "moşie" Trestianii de la Câmpu care se chiamă Ratina, din jos de Inoteşti (Idem, XXII, 480). Al doilea, din 4 noiembrie 1630, prin care un oarecare Cornea din Urlaţi vindea jupanului Nastea ocina Trăistienească din Ratina - sat dispărut între timp. Al treilea datează din 15 octombrie 1636 şi consfinţeşte faptul că feciorii popei Măn(ă)ilă din Trestieni, Manea şi Radu, vindeau jupanului Tudor Mustaţă din Târgşor partea lor de moşie din Ratina (George Potra - Nicolae Simache, Contribuţii la Istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgşor/1632-1857, CCSJPh, Pl., 1969, 341).
gmail.com